Soluţia ideală împotriva fraudării alegerilor
| Politică/Economie |
Am fost inundaţi în ultimele săptămâni bune de tema asta, a fraudării alegerilor. Practic, nu mai puteai aştepta liniştit un tramvai în staţie, fără să auzi cel puţin o discuţie cu şi despre fraudarea alegerilor, turismul electoral, votul multiplu ... câtă nesimţire, dom'le! În vânzoleala mea pe net, m-am împiedicat de un proiect care promite să elimine complet votul multiplu: http://www.webocrat.ro.
Interfaţa programului arată momentan aşa:

Pe scurt, fiecărui cetăţean cu drept de vot, când se prezintă la secţia de votare, i se introduce CNP-ul într-o bază de date online. Sistemul adaugă automat secţia de votare, data şi ora. Dacă acelaşi CNP este introdus ulterior în aceeaşi zi, calculatorul avertizează utilizatorul de posibila încercare de vot multiplu, afişând secţia de votare, data şi ora ultimului vot. Am precizat "posibila încercare de vot multiplu", pentru că, se pare că există mai multe persoane cu acelaşi CNP. Nici măcar nu va mai fi nevoie de acele timbre care se aplică pe reversul cărţilor de identitate (o măsură de securitate care este mai mult o glumă, desigur), ori ca omul să completeze o declaraţie pe proprie răspundere.
Aşa cum prevede (sau speră) autorul programului şi al site-ului, această măsură ar reduce drastic din traficul rutier/feroviar/aerian/naval înregistrat de regulă în ziua alegerilor.
Iar această modalitate de evidenţiere a votanţilor ar putea evolua ulterior spre un sistem de vot electronic, reducând astfel costurile organizării unui tur de scrutin (care sunt imense în clipa de faţă). Mai adaug aici şi faptul că prin această metodă ar putea fi consultată mai des şi mai eficient "voinţa poporului". Nu-s proşti degeaba elveţienii ăia, de fac referendum şi pentru alegerea tipului de hârtie igienică care se va vinde în cantoanele lor.
Este o idee care sună bine pe hârtie, cu menţiunea că ar putea apărea câteva sincope la punerea ei în practică. De exemplu, lipsa încrederii populaţiei în noul sistem (de parcă ar avea încredere în cel actual). Sau posibilitatea de alterare a rezultatelor prin modificări ilegale ale programului sau fişierelor (viruşi, interceptare ilegală a traficului de date, hackeri). Dar şi asta este doar o falsă problemă, pentru că brazilienii au reuşit să pună la punct un sistem de vot electronic atât de securizat, încât 38 specialişti IT (din sectorul public şi privat, inclusiv Poliţia Federală Braziliană) au încercat fără rezultat timp de 4 zile să-i găsească vreo breşă. Motiv pentru care şi americanii (care au mai avut ceva discuţii incendiare legate de sistemul lor electronic de vot), şi-au scos pălăria în faţa brazilienilor (lucru pe care-l fac destul de rar, de altfel).
Dar şi dacă acest sistem de vot electronic ar fi implementat la noi (deşi nici măcar nu se întrevede la orizont, deocamdată), tot nu aş bifa ca "rezolvată", problema procesului electoral. Pentru că atunci ar veni în prim-plan discuţia privind capacitatea de a lua decizii a majorităţii electoratului şi modalităţile perverse de control a populaţiei. Vorba lui Mihai Tociu:
Ce rost are să dotăm fiecare casă cu un laptop supersecurizat, dacă acesta va fi pus între un poster cu Iliescu şi o umbrelă portocalie, iar “alegătorul” va purta un şort galben cu o săgeată albastră şi îşi va aprinde ţigara cu o brichetă având faţa lui Zmărăndescu pe ea?
Dar, nu disperaţi, tehnic se poate rezolva problema fraudării alegerilor. Păcat însă că din punct de vedere politic, deocamdată este imposibil.



