Aparatele cu ultrasunete împotriva rozătoarelor = o mare ţ€apă!
| Ştiaţi că... |
Întâmplarea face să am un vecin "gospodar", care are animale
(porumbei, iepuri, gâşte, raţe, capre... etc.). Animalele astea au nevoie de cereale, nutreţ, motiv pentru care omu' şi-a făcut provizii. De când a plecat vara înspre ţările calde au început să se aciueze şoarecii prin zonă. Exploratori cum sunt (şoarecii), au început să mai calce şi pe la mine din când în când. "În vizită", zic ei. Numai că vizitele lor nu-mi miros prea bine. La propriu. Îşi marchează locurile, precum câinii, adică se cam urinează pe "moşia" mea.
Aşa că am hotărât să le fac casa mea o destinaţie cât mai puţin atrăgătoare. Căutând pe net aparate şi proceduri împotriva rozătoarelor m-am oprit la aparatele cu ultrasunete. Pe hârtie oferta acestora este atrăgătoare: nu fac zgomot (adică în timp ce oamenii nu percep zgomotul, pe şoareci îi deranjează - yeah, right!), nu pui mâna pe ei (ca şi în cazul celor prinşi în cursă), unde mai pui că sunt şi creştineşte OK, adică nu omor nici o vietate. Toate astea în teorie, pentru că practica mi-a dovedit că sunt o mare dezamăgire. Pur şi simplu nu funcţionează. Deloc.
Producătorii şi comercianţii unor astfel de scule le dau denumiri cât mai pompoase, cum ar fi Attack Pest Repeller sau Ultrasound Repeller pentru a convinge clientul mai uşor să dea un plus de bani faţă de o cursa obişnuită de şoareci. Din acelaşi raţionament, lansează modele care generează unde ultrascurte de frecvenţe şi perioade de timp aleatorii. Degeaba. La mine nu au avut nici pe departe rezultatele promise, şoarecii venind la mine tot mai des şi în număr din ce în ce mai mare, de parcă organizam concerte, nu încercam să-i alung. Citesc mai atent prospectul unde, la descrierea modului de funcţionare, producătorul specifică faptul ca ultrasunetele generate pot alunga rozătoarele. (Aşa cum pot candida şi eu la preşedinţia asociaţiei de locatari. Asta nu înseamnă însă că voi şi câştiga.) Citesc mai departe şi sunt avertizat că, după o anumită perioadă de timp, şoarecii se pot obişnui cu sunetul pe care-l scoate scula şi care ar trebui să fie deranjant. Am rămas meditând la cât de frumos îşi acoperă ăştia toate portiţele pentru care ar putea fi daţi în judecată. Oare de ce n-am citit eu mai atent prospectul ăsta mai devreme?
Nu mi-a rămas decât să mă întorc la cursele bătrâneşti cu momeală şi arc (ţin să-mi prezint pe această cale scuzele mele feţelor bisericeşti care dezaprobă practica), iar, după ce am prins în 2 zile 7 bucăţi şoareci, acum am linişte. Am lăsat cursele armate şi cu momeala în ele, pentru cazul în care mai apar temerari prin zonă....




Comentarii
RSS pentru acest articol.